Kona-bá Ami

MUNICIPIO LIQUIÇA :

  1. Liquiça geograpicamente, Iha parte Osidental Capital Dili ho distancia kilometro 36 bele dehan Municipio ne’ebe hela besik ho Capital Nasaun, geograpikamente area Liquiça bele dehan domina ho foho ne’ebe dala ruma hamosu mota no kadalak ne’ebe tinan-tinan sempre fo inpacto desastre naturais  ba Comunidade Liquiça hafoin udan tun rai. Area  Liquiça Administrativamente fahe ba Postu tolu inklui  Postu  Liquiça, Maubara ho Bazartete ho nia Sukus hamutuk  23 nebe  mayoria moris nudar  Agricultores,  Plantas Café, sector Pesca, Sector Pecuario, no seluk tan , mayoria populasaun hela iha area foho. Minicipio ne’e mos  dominante ho foho no rai tetuk kuaze naton deit   20 to’o 30 %.

1.2. Sector Ekonomia  Populasaun Liquiça desde uluk konhecido ho Comunidade agraris  hanesan ho Municipio seluk iha Timor Leste  nebe moris haknar an iha area Agricultura espesifik ba Café, hare, batar, hudi, nuu, aifarina, no ai-fuan. Sistema  prosesamento  Agricultura Municipio ne’e bele dehan sei dependente ba sistema tradisonal fo inpacto mos ba prosesamento  produsaun hirak ne’e atu lori ba Mercado hodi kompetesi ho produsaun nebe Importa mai Timor Leste.

  1.  Social e cultura, Situasaun moris Comunidade Liquiça ne’ebe sei  domina ho valoris-valoris Culturais beiala nian fo inpacto ba Comunidade sei kontinua moris  ho tradisaun servico colectivos nebe sei hala’o natain iha rural .

ujus custume tradisonal nebe sei eziste maka hanesan Ceremonia  Barlakiado, Tarabando,  Ceremonia  mate Gintiu, dadolin, Tebedai, no seluk tan actividade hirak ne’e sai nudar  tradisaun  ida nebe Comunidade sei defende,

Comunidade Liquiça mos ita bele dehan  moris  konservativo tanba iha atetude Social no agresivo iha desenbolvemento.

  1. .Recursus humanos, Hare ba prosesu Luta ba Ukun An nebe naruk hahu kedan hosi decade colonial Portugues to’o okupasaun Indonesia hamosu problema nebe  serio tanba edukasaun la ekelibrado hodi hamosu kuage 40% Comunidade ne’e moris analpaveto,  ne’ebe akabado Secondario Publiku 15% akabado Licenciaturado 15%, Pre-Escolar Premero siklu ho Segundo siklo 20% no nebe la akaba Escola 10%.

2.5. Recursus  Naturais , Recursus naturais Municipio Liquiça  hosi Posto Maubara, Liquiça ho Bazartete bele dehan  sufciente  atu responde ba povu nia moris situasaun ne’ebe bele hare fatuk britadeira, raihenek, ai-naa, ai-kameli, ai-saria, ai-teka local no seluk tan sai modalidade  recursus nebe bele desenbolve iha future. Alen ne’e Liquiça mos sai nudar area produtivo ba ai-fuan hanesan sabaraca, Rambutan, Mangustan, Masam, ai-nanas, kulu no seluk tan. Hare  geralmente hatudo augencia importante atu establese duni redi Informasaun public ida hodi responde ba mudansas hahalok komunidade hosi sistema tradisonal ba sistema modernijasaun Agricultura, Educasaun iha dinamika desenbolvemento Municipio ne’e nia  laran.

Radio nudar meus Comunikasaun ida ne’ebe importante  atu hato’o no haklekar informasaun  ba Comunidade Liquiça.

  OJETIVO HARI RADIO  COMUNIDADE  TOKODEDE

 Ojetivu Geral

  1. Media informasaun nebe independente iha Municipio Liquiça
  2. Nudar meus Comunikasaun Comunidade Liquiça Maubara ho Bazartete
  3. Hasae kreatividade Komunidade Liquiça  liu hosi Informasaun
  4. Nudar  meus  ida atu forma ema sai professional iha area Comunikasaun

  Ojetivu   espsifiku

  1. Hari stasaun radio Comunidade nebe sei uja Lian Materna   Tokodede , ho Lian Nacional tetun
  2. Fo atensaun esfesifik ba progresu desenbolvemento iha Municipio Liquiça  inklui Edukasaun, Social Cultura, Etika Social Politik, Agrikultura  ho haforsa Ekonomia baze liu hosi informasaun.
  3. Convida Comunidade atu hola parte ativo  no partisipativo iha desenbolvemento  Municipio Liquiça hahu hosi Baze.
  4. Hari ideia ne’ebe democratic progresivo dinamis atu lori povu Timor Leste espesifik ba Municipio Liquiça hodi hakat liberdade empreza iha Municipio Liquiça .

Ho apoio hirak nebe ami hetan fo dalan ba ekipa Instaladora ne’ebe tempu ne’ebe bele dehan FUNDADOR ba Radio Comunidade Tokodede bele kontrui duni Radio ne’e hodi apresenta mos proposta ba USAID Estados Unidos Amerika hodi hahu kontrusaun Radio Comunidade Tokodede .

PLANO SERVICO RADIO COMUNIDADE TOKODEDE

 Plano Transmisaun

Radio Comunidade Tokodede nia plano transmisaun horas 14 ida kada loron  hahu hosi loron  dadersan 08 : 00 to’o Otl  to’o 21 : 00 Otl kalan nebe lao ho lian Materna Tokodede no lian Nacional Tetun.

Focus Siaran

Focus programa Radio Comunidade Tokodede hare liu ba programa hasae kuinesemento comunidade kona ba edukasaun e Cultura, Agricultura, Saude, no Ekonomia Baze.

No. Focus Siaran Presentagen
1. Noticia Local ho Nacional 60%
2. Talkshow 20%
3. Povu nia Lia An 10%
4. Entertaimet 5%
5. Promosaun 5%